Bilingvismul are beneficii pentru tineri și bătrâni

În timpul unei vizite la medicul pediatru, asistenta m-a auzit vorbind cu accent străin și mi-a spus să folosesc doar limba engleză cu copilul meu. Ea a spus că a vorbi într-o altă limbă ar fi „confuz” și ar avea efecte dăunătoare pe termen lung asupra fiicei mele.

În calitate de profesor al Universității din Nord-Vest, care a petrecut mai mult de 20 de ani studiind bilingvismul, știam că acest lucru nu era adevărat. Dar mulți părinți noi au încredere în „expertiza” asistenților medicali neinformați, a medicilor, a profesorilor, a administratorilor școlii și chiar a membrilor familiei și urmează sfaturile greșite de a vorbi numai engleza copiilor lor.

În acest proces, nu numai că își privează copiii de expunerea la o altă limbă și cultură care le-ar îmbogăți viața, ci și de avantajele cognitive, neuronale, sociale și economice pe care le poate conferi cunoașterea unei alte limbi.

Unul dintre cele mai mari dezavantaje pentru a le spune părinților să nu folosească limba maternă împreună cu copiii lor este că prin eliminarea utilizării limbii native competente, dimensiunea și bogăția limbii introduse la domiciliu sunt compromise.

Bogăția intrărilor influențează achiziția limbajului și dezvoltarea cognitivă. Cu cât un copil primește un aport mai bogat - auditiv, vizual, tactil - cu atât mai mulți neuroni trag și creierul este mai activ.

Când le spuneți părinților să folosească o limbă pe care nu o cunosc bine, înlocuiți o sursă de intrare lingvistică bogată cu una limitată, cu impact negativ asupra dezvoltării.

În ciuda miturilor persistente, nu există dovezi empirice conform cărora vorbirea copilului într-o altă limbă îl va face pe copil să se bâlbâie, să dezvolte tulburări de limbaj sau să ducă la deficiențe de auz. Nici bilingvismul nu duce la o incidență crescută a dizabilității cognitive.

Dimpotrivă, beneficiile bilingvismului sunt pe tot parcursul vieții.

Dovezile copleșitoare demonstrează că cunoașterea mai multor limbi are avantaje cognitive, neurologice și chiar economice, profesionale și interumane.

Persoanele în vârstă care sunt bilingve se bucură de o memorie îmbunătățită față de colegii care vorbesc o singură limbă. Pacienții bilingvi cu Alzheimer prezintă simptome inițiale ale bolii cu patru până la cinci ani mai târziu decât monolingvii datorită unei „rezerve cognitive” mai mari. Diferența de patru până la cinci ani în debutul demenței poate însemna diferența dintre a vă bucura de nepoți și a le vedea crescând sau a nu le recunoaște niciodată.

Rezerva cognitivă se referă la utilizarea eficientă a rețelelor cerebrale pentru a îmbunătăți funcția creierului. Dacă creierul este un motor, bilingvismul poate ajuta la îmbunătățirea kilometrajului, permițându-i să meargă mai departe cu aceeași cantitate de combustibil.

La copii, bilingvismul este asociat cu o performanță mai bună în anumite sarcini de percepție și clasificare, precum și cu o flexibilitate cognitivă sporită și abilități meta-cognitive.

De exemplu, copiii bilingvi învață mai devreme decât copiii monolingvi că obiectele și numele lor nu sunt una și aceeași; un obiect poate avea mai multe nume. Această înțelegere că limbajul este un sistem simbolic de referință este o etapă importantă în dezvoltarea cognitivă.

Cercetările mele arată că învățarea de noi limbi schimbă modul în care oamenii văd, aud și gândesc despre lume.Vorbitorii de limbi diferite diferă prin tiparele lor de mișcare a ochilor atunci când privesc scene vizuale și accesează informațiile în mod diferit în funcție de limba vorbită la un moment dat. Cercetările privind bilingvismul arată că luarea deciziilor, recuperarea memoriei și exprimarea de sine variază în funcție de limbi.

De fapt, mulți copii din familii de clasă superioară și de clasă mijlocie iau lecții de limbi străine la școală și unii părinți plătesc pentru profesori de limbi private, susțin programe de scufundare sau trimit elevii să studieze în străinătate în scopul „îmbogățirii”, deoarece învățarea și cunoașterea unei alte limbi este văzut ca un atu și trebuie încurajat.

În același timp, copiii care nu sunt vorbitori de limbă engleză sunt descurajați să vorbească limba lor maternă în școli și în alte părți, presupunând că le va împiedica să învețe engleza și că, în general, bilingvismul lor este o problemă.

Acest contrast dintre cele două este probabil înrădăcinat în motive sociale care nu au nicio legătură cu efectele bilingvismului. Efectele dăunătoare ale bilingvismului sunt de obicei combinate cu sărăcia și statutul socio-economic, în parte deoarece vorbitorii non-nativi sunt uneori noi imigranți cu resurse limitate. Dar sărăcia - nu bilingvismul - este dăunătoare.

Diversitatea lingvistică din întreaga lume înseamnă că majoritatea populației lumii vorbește două sau mai multe limbi. Abilitatea de a comunica cu succes este esențială pentru angajamentul nostru global. Încurajarea activă și sprijinirea tuturor copiilor să învețe mai multe limbi poate contribui în continuare la „a face America grozavă” întrucât concurează într-o economie mondială multilingvă.

O versiune anterioară a acestui articol a apărut pe LatinoUSA.org.