Autor: Randy Alexander
Data Creației: 23 Aprilie 2021
Data Actualizării: 14 Mai 2024
Anonim
Demența, boala cruntă a creierului. Ce este și cum se manifestă
Video: Demența, boala cruntă a creierului. Ce este și cum se manifestă

Conţinut

Poate că ați observat, așa cum am făcut eu, rapoartele recente din presa de presă despre creșterea semnificativă a ratei sinuciderilor de la sfârșitul anilor '90. Rata a crescut cu peste 25% între 1999 și 2016, cu creșteri în 49 din 50 de state. Cred că unii dintre factorii care stau la baza acestei creșteri au legătură cu materialismul în creștere și lipsa de sens pe care mulți îl experimentează în societatea noastră. Oricare ar fi cauza, sinuciderea poate fi extrem de dificil de prezis din partea profesioniștilor din domeniul sănătății mintale și este devastatoare pentru familia apropiată și prietenii care își pierd o persoană dragă din cauza suicidului. Experiența mea a fost că psihoterapia menită să ajute acești membri ai familiei și prietenii poate fi una dintre cele mai provocatoare lucrări pe care le va face vreodată terapeutul. În timp ce mă gândeam la asta, mi-am amintit de sinuciderea tragică a lui Robin Williams. S-a luptat cu depresia și se pare că a aflat că are primele etape ale demenței a fost atât de copleșitor încât a ales să-și ia viața. Pentru familia sa și pentru mulți fani, acesta a fost un eveniment devastator.


Obținerea unui diagnostic de afectare cognitivă ușoară sau demență poate fi devastatoare pentru pacienți și membrii familiei lor. Deficiența cognitivă ușoară este diagnosticată atunci când oamenii îmbătrânesc și au probleme cognitive mai frecvente decât cele cu care se confruntă persoanele de aceeași vârstă. Include astfel de probleme, cum ar fi uitarea mai frecventă a informațiilor învățate recent, uitarea unor evenimente importante, precum numirile medicilor, sentimentul copleșit de nevoia de a lua decizii și judecata din ce în ce mai slabă. Aceste schimbări sunt suficient de semnificative încât prietenii și familia să le observe. Insuficiența cognitivă ușoară poate fi un precursor al bolii Alzheimer și, probabil, apare adesea din cauza aceluiași tip de schimbări care au loc în creier în timpul dezvoltării demenței.

Insuficiența cognitivă ușoară este o stare intermediară de disfuncție cognitivă între cea observată la îmbătrânirea normală și demența reală (Petersen, R. C., 2011). De obicei, memoria scade odată cu vârsta, dar nu în măsura în care afectează capacitatea normală de funcționare. Un număr foarte mic de oameni, în jur de unul din 100, ar putea să treacă prin viață fără niciun declin cognitiv. Restul dintre noi suntem mai puțin norocoși. Insuficiența cognitivă ușoară este diagnosticată atunci când funcționarea cognitivă în scădere este mai mare decât ceea ce s-ar aștepta numai pe baza îmbătrânirii. Dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani, între 10% și 20% îndeplinesc criteriile pentru afectarea cognitivă ușoară. Din păcate, studiile au indicat faptul că majoritatea persoanelor cu insuficiență cognitivă ușoară prezintă un risc crescut de a dezvolta demență. Pentru cei cu insuficiență cognitivă ușoară, activități precum plata facturilor și mersul la cumpărături devin din ce în ce mai dificile. Am observat deseori suferința semnificativă pe care această afectare cognitivă o provoacă pacienților.


O revizuire a literaturii efectuată de Da Silva (2015) a constatat că tulburările de somn apar frecvent în demență și prezic declinul cognitiv la persoanele în vârstă cu demență. Este posibil ca identificarea și tratarea tulburărilor de somn la persoanele cu insuficiență cognitivă ușoară și demență să ajute la păstrarea cunoașterii și monitorizarea tulburărilor de somn la pacienții cu insuficiență cognitivă ușoară poate ajuta la identificarea simptomelor inițiale ale demenței. Cassidy-Eagle & Siebern (2017) remarcă faptul că aproape 40% dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani raportează o formă de tulburare a somnului și 70% dintre cei cu vârsta peste 65 de ani au patru sau mai multe boli comorbide. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, somnul devine mai fragmentat și somnul profund scade. Pe măsură ce îmbătrânesc, oamenii tind să devină mai puțin activi și mai puțin sănătoși, ceea ce la rândul său contribuie la o creștere a unor probleme precum insomnia. Aceste modificări apar mai frecvent și mai sever la persoanele cu insuficiență cognitivă ușoară. A petrece mai mult timp în pat treaz și a lua mai mult timp pentru a adormi au fost asociate cu un risc crescut de a dezvolta insuficiență cognitivă ușoară sau demență la persoanele în vârstă.


Din fericire, sa constatat că terapia comportamentală cognitivă este la fel de eficientă în tratarea insomniei la persoanele în vârstă, ca și la cele mai tinere. Mulți indivizi în vârstă consideră că terapia comportamentală cognitivă este mai acceptabilă decât tratamentul farmacologic, în parte, deoarece nu are efectele secundare asociate cu gestionarea medicației a insomniei. Cassidy-Eagle & Siebern (2017) au folosit o intervenție cognitiv-comportamentală oferită de un psiholog la 28 de adulți mai în vârstă cu o vârstă medie de 89,36 ani, care au îndeplinit criteriile atât pentru insomnie, cât și pentru afectarea cognitivă ușoară. Această intervenție de tratament a dus la îmbunătățirea somnului și la îmbunătățirea măsurilor de funcționare executivă, cum ar fi planificarea și memoria. Acest lucru indică faptul că terapia comportamentală cognitivă poate fi o intervenție utilă pentru pacienții care suferă de tulburări cognitive ușoare. Vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a explora pe deplin beneficiile potențiale ale terapiei cognitive pentru insomnie la acești pacienți.

Principalele tipuri de demență sunt boala Alzheimer, boala Parkinson cu demență, demența cu corpuri Lewy, demența vasculară, boala Huntington, boala Creutzfeldt-Jakob și demența frontotemporală.Majoritatea oamenilor sunt familiarizați cu boala Alzheimer și boala Parkinson cu demență. De fapt, boala Alzheimer este cea mai mare cauză de demență la bătrânețe. Boala Parkinson este bine cunoscută și este adesea asociată cu demență. Aproximativ 80% dintre pacienții cu Parkinson vor dezvolta un anumit grad de demență în decurs de opt ani. Între 40% și 60% dintre pacienții cu demență sunt afectați de insomnie. Insomnia este doar una dintre problemele de somn care pot complica viața și tratamentul pacienților cu demență. Se știe, de asemenea, că creșterea tulburărilor de somn și modificările EEG care pot fi observate pe polisomnografie tind să se înrăutățească odată cu progresia demenței.

Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă cu declin progresiv în memorie și funcționare cognitivă în timp. Până la 25% dintre pacienții cu Alzheimer ușor până la moderat și 50% cu boală moderată până la severă au unele tulburări de somn diagnosticate. Acestea includ insomnie și somnolență excesivă în timpul zilei. Poate că cea mai gravă dintre aceste probleme legate de somn este fenomenul circadian legat de „apusul soarelui”, în timpul căruia, pacienții în timpul serii încep să aibă în mod regulat o stare asemănătoare delirului, cu confuzie, anxietate, agitație și comportament agresiv cu potențial de rătăcind departe de casă. Într-adevăr, dificultatea somnului la acești pacienți contribuie major la instituționalizarea timpurie, iar rătăcirea duce frecvent la necesitatea ca acești pacienți să rămână pe unități închise.

Boala Parkinson cu demență este asociată cu probleme semnificative de somn, inclusiv halucinații care pot fi legate de caracteristicile somnului REM care apar în timpul stării de veghe, tulburarea de comportament a somnului REM în timpul căreia oamenii își exercită visele și calitatea scăzută a somnului. Aceste probleme pot fi extrem de dificile pentru pacienți, familiile lor și îngrijitorii lor.

Problemele principale de somn pe care le au pacienții cu toate formele de demență sunt insomnia, somnolența excesivă în timpul zilei, modificarea ritmurilor circadiene și mișcarea excesivă în timpul nopții, cum ar fi loviturile la picioare, acționarea viselor și rătăcirea. Un prim pas în tratarea acestor probleme este ca medicii lor să identifice tulburări suplimentare de somn sau medicale, astfel încât să poată fi tratați pentru a ajuta la ameliorarea acestor dificultăți. De exemplu, pacienții pot avea sindrom de picior neliniștit, apnee în somn, depresie, durere sau probleme cu vezica urinară, toate acestea putând perturba somnul. Tratamentul acestor tulburări poate ajuta la reducerea insomniei și a somnolenței excesive în timpul zilei. Diverse probleme medicale și medicamentele utilizate pentru tratarea acestora pot contribui la problemele de somn la pacienții cu demență. Un exemplu ar fi potențialul de insomnie crescută cauzată de utilizarea unor medicamente antidepresive pentru tratarea depresiei.

Citiri esențiale despre demență

De ce autocontrolul eșuează în demență

Iti Recomandam

Furtuna de citokine furioase

Furtuna de citokine furioase

Deși exi tă încă atât de multe lucruri pe care nu le știm de pre AR -CoV2, clinicienii încep ă aprecieze rolul i temului imunitar al organi mului în crearea ace tui deza tru. Ce șt...
Aflați cum să luați decizii inteligente în mod intuitiv

Aflați cum să luați decizii inteligente în mod intuitiv

Ca p ihiatru intuitiv, mă închin la intuițiile mele cu octani m ridicat: datorez binecuvântarea de a deveni medic. Cu toate ace tea, la douăzeci de ani, când o voce interioară neclintit...