Autor: Laura McKinney
Data Creației: 10 Aprilie 2021
Data Actualizării: 16 Mai 2024
Anonim
Hotel Mumbai | 10 Minute Preview | Film Clip | Own it now on Blu-ray, DVD & Digital
Video: Hotel Mumbai | 10 Minute Preview | Film Clip | Own it now on Blu-ray, DVD & Digital

Conţinut

Cu aproximativ un milion de oameni morți, pare clar că COVID-19 ne afectează sănătatea fizică. Și totuși, pe măsură ce oamenii de știință analizează datele din jurul acestui virus, a devenit evidentă și o temă ascunsă și preocupantă. COVID-19 pare să ne exploateze expert psihologia. Stările noastre psihologice, în special experiența stresului cronic, pot prezenta o vulnerabilitate majoră pentru complicațiile severe ale COVID-19. Și mai îngrijorător, COVID-19 ar putea agrava tiparele mentale care contribuie la situația actuală.

Pentru a înțelege legătura dintre starea noastră mentală și acest virus, trebuie să știm cine suferă cel mai mult de complicațiile coronavirusului. La începutul pandemiei, se spunea de obicei că virusul „nu discriminează”. Știm acum că această afirmație este incorectă. Persoanele care suferă de boli severe și rate mai mari de deces din cauza COVID-19 tind să fie cele cu probleme de sănătate preexistente, cum ar fi bolile de inimă, diabetul, hipertensiunea arterială și cancerele. Un număr mare de dovezi demonstrează legătura dintre stres și dezvoltarea acestor condiții de sănătate.


În general, până la 90% din bolile umane sunt legate de activarea sistemului de stres. Bolile cu cele mai puternice conexiuni cu stresul includ diabetul, cancerul, bolile de inimă și hipertensiunea arterială, reflectând practic lista bolilor asociate cu rezultate mai slabe din infecția COVID-19.

Cercetările științifice aruncă, de asemenea, lumină asupra legăturilor puternice dintre stresul cronic și disfuncția imună. Acesta este un punct central al câmpului în creștere al psihoneuroimunologiei. Tulpina psihologică pare să ne afecteze imunitatea prin sistemul nervos simpatic și axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală (HPA). Se crede că stresul cronic are două influențe majore asupra sistemului imunitar. În primul rând, duce la suprimarea generală a imunității noastre, ceea ce ne face mai greu să răspundem la o infecție. De exemplu, se crede că scade funcția celulelor noastre naturale ucigașe, deteriorând o parte a sistemului imunitar care ajută la combaterea virușilor.


În plus față de această supresie imunitară mai răspândită, stresul cronic pare să inducă și o stare de inflamație de grad scăzut. La valoarea nominală, acest lucru pare paradoxal, deoarece unul dintre efectele principale ale hormonilor de stres este scăderea inflamației. Cu toate acestea, atunci când stresul trece de la acut la cronic, nivelurile de inflamație încep să crească, posibil ca urmare a modificărilor receptorului hormonului stresului. Inflamația crescută în sine este considerată un factor care contribuie la multe dintre bolile care conferă un risc mai mare de complicații COVID-19. De asemenea, este remarcabil faptul că o reacție inflamatorie intensă numită „furtuna de citokine” este implicată în decesele cauzate de COVID-19.

Având în vedere aceste idei, stresul cronic poate reprezenta unul dintre cei mai subapreciați factori de risc pentru rezultate mai proaste din COVID-19. Din păcate, acest lucru înseamnă că putem fi deosebit de sensibili la virus chiar acum. Asta pentru că oamenii din zilele noastre experimentează o mulțime de stres cronic. Un sondaj Gallup din 2019 a arătat că americanii au raportat mai mult stres, furie și îngrijorare decât au avut-o în ultimul deceniu și peste jumătate dintre ei au spus că au experimentat stres în mare parte din ziua precedentă. Aceasta înseamnă că starea noastră psihologică slabă preexistentă ne-a făcut probabil foarte vulnerabili la efectele virusului.


De parcă acest lucru nu ar fi fost destul de rău, cercetările în creștere sugerează că virusul poate exacerba și mai mult sănătatea noastră psihologică slabă. Americanii și-au evaluat în medie nivelul de stres mai ridicat în 2020 decât în ​​2019 și, în mod surprinzător, au raportat că COVID-19 a fost o sursă semnificativă a stresului. Într-o epocă a protocoalelor de blocare răspândite, există îngrijorarea că ratele deja ridicate de singurătate s-au înrăutățit și cercetările recente sugerează o creștere globală a stresului, depresiei și anxietății. De asemenea, este remarcabil faptul că aceste efecte pot afecta disproporționat minoritățile.

Această imagine pare sumbru. Cu toate acestea, există mai multe motive care trebuie încurajate. În primul rând, unele date indică faptul că singurătatea nu s-ar fi înrăutățit în mod dramatic și că mulți percep efectiv sprijinul crescut de la alții. În plus, din aprilie până în iulie, nivelul de stres american poate chiar să scadă.

Ce putem face pentru a ne îmbunătăți în continuare starea psihologică? În primul rând, ne putem reduce contactul cu expunerea inutilă și neproductivă la stres. În acest scop, ne putem împuternici pe noi înșine și pe ceilalți să luăm o pauză de la conversațiile speculative, senzaționalizate și inutile, încărcate de frică în jurul virusului. În urma sugestiilor cercetătorilor, ar trebui să luăm în considerare limitarea expunerii noastre la acoperirea mediatică repetată a pandemiei, mai ales atunci când aceasta oferă informații noi minime. Expunerea la rețelele sociale legate de pandemie poate fi, de asemenea, o problemă, datele din mai multe țări indicând o legătură între simptomele legate de stres și utilizarea excesivă a rețelelor sociale.

Citiri esențiale pentru stres

Stres Relief 101: Un ghid bazat pe știință

Ultimele Postări

Mănâncă mai puțină sare - și mori?

Mănâncă mai puțină sare - și mori?

unt arca tic, nu? Înțelepciunea oficială a ănătății - înțelepciunea tuturor tie are dreptate (pentru că toți funcționarii de vârf din domeniul ănătății o repetă iar și iar) - dacă „re ...
Cum să calmezi anxietatea când ți-e frică să pleci de acasă

Cum să calmezi anxietatea când ți-e frică să pleci de acasă

E te fire c ă te imți îngrijorat de vizitarea locurilor și de a vedea oameni după un an de pandemie. În cazurile evere, ace te temeri pot emăna cu agorafobia.Trei proce e de gândire imp...