Autor: Lewis Jackson
Data Creației: 11 Mai 2021
Data Actualizării: 15 Mai 2024
Anonim
Mita de la Bals   NU DAU NUME, DAR VA STITI
Video: Mita de la Bals NU DAU NUME, DAR VA STITI

Conţinut

Dacă ți s-a pus vreodată întrebarea „Ce te face să bifezi?” este posibil să fi fost mai greu să răspunzi decât ți-ai dat seama. La urma urmei, dacă nu te cunoști pe tine, cine știe? Motivul pentru care această întrebare este atât de greu de răspuns este că nu ne gândim adesea la gândurile, sentimentele și comportamentul nostru de bază. Aflând despre teoriile majore ale personalității psihologiei, veți obține informații despre sine de ce faceți ceea ce faceți și cum, dacă doriți, puteți schimba.

Ați putea crede că psihologia a decis demult cum să definească personalitatea. La urma urmei, acesta este unul dintre conceptele de bază pe care le studiază psihologii. Se pare că există aproape la fel de multe definiții ale personalității pe cât sunt psihologii. De la freudieni la skinnerieni și orice altceva între ele, psihologii oferă definiții care reflectă filosofia lor de bază despre fundamentele naturii umane.

Dacă nu vi se dă dezbateri filosofice și doriți doar să știți cum să vă înțelegeți, există speranță. Majoritatea psihologilor sunt de acord asupra unei definiții funcționale a personalității pentru a-i îndruma în munca lor profesională, în cercetare și chiar în viața personală, că personalitatea este modalitățile caracteristice ale individului de a simți sau a se comporta. Diferenți psihologi subliniază sentimentele, comportamentul și motivele fundamentale pe care oamenii le simt și se comportă în anumite moduri. Cu toate acestea, toți psihologii privesc personalitatea ca pe o caracteristică a individului, ceea ce înseamnă că este baza diferențelor de la persoană la persoană.


Continuând cu această definiție de bază, haideți să vedem ce puteți învăța de la marii gânditori din psihologia personalității.

Psihodinamica personalității

Orice ghid decent al personalității trebuie să înceapă cu Freud, căruia i se atribuie descoperirea minții inconștiente. Potrivit lui Freud, personalitatea ta reflectă relațiile complexe dintre forțele conștiente și inconștiente pe măsură ce te confrunți cu provocările vieții tale. Toti suntem guvernati de nevoi primare de care nu suntem constienti, credea Freud. Ne petrecem viața încercând să satisfacem aceste nevoi în timp ce, în același timp, continuăm relațiile și activitățile noastre profesionale („dragoste și muncă”, așa cum ar spune Freud).

Deși psihologii contemporani nu cumpără neapărat întreaga teorie a lui Freud, sunt de acord (mai mult sau mai puțin) că ceva de genul mecanismelor de apărare ne ghidează comportamentul. Pentru a ne proteja de anxietate, construim ziduri de protecție care ne împiedică mintea conștientă să ne recunoască gândurile și sentimentele nedorite.


Teoria lui Freud a pregătit, de asemenea, drumul către psihologii de mai târziu pentru a înțelege „tipurile” de personalitate precum introvertitul, narcisistul și nevroticul. În mod surprinzător, deși ne gândim la teoria psihodinamică ca la accentuarea tendințelor înnăscute (cum ar fi pulsiunea sexuală), freudienii și neo-freudienii au dat mai multă greutate hrănirii decât naturii, deoarece influențează dezvoltarea. De exemplu, narcisiștii se implică într-o iubire excesivă de sine, fie din cauza prea multă atenție, fie a prea puținei atenții din partea părinților lor.

Câțiva dintre cei mai apropiați colegi ai săi au format, în cele din urmă, un fel de pachet de brat freudian și s-au desprins de accentul pus pe sex și alte instincte primare. Unul dintre cele mai semnificative a fost Carl Jung, care a preluat unele dintre conceptele lui Freud și le-a folosit pentru a-și dezvolta propriul model de tipuri de personalitate de bază. Jung este cel care ne-a dat termenii „introvertit” și „extravert” așa cum îi înțelegem astăzi. Jung a subliniat, de asemenea, un strat mai profund al minții, care este comun tuturor oamenilor. El credea că toți posedăm „arhetipuri”, care sunt tendințe de a răspunde anumitor teme universale. O astfel de temă este arhetipul „erou” care, potrivit lui Jung, este activat atunci când răspundem la personaje iconice precum Batman, Superman sau chiar Isus Hristos. Suntem atrași de aceste personaje, deoarece aceste imagini sunt întipărite în mintea noastră inconștientă.


Concluzia este că teoria psihodinamică subliniază părțile minții care te afectează zilnic, care se desfășoară în interiorul tău în afara conștiinței tale conștiente.

Personalitatea ca ansamblu de comportamente

Teoriile comportamentale propun că nu avem „personalitate”. Conform teoriei comportamentiste exprimată de unul dintre inițiatorii săi, B.F. Skinner, răspundem la evenimentele din viața noastră de zi cu zi pe baza obiceiurilor dobândite.Personalitățile noastre, conform comportamentaliștilor, nu sunt altceva decât o colecție de moduri tipice de răspuns pe care le-am învățat prin întărire și condiționare.

Calitățile dvs. personale unice, conform comportamentaliștilor, reflectă numeroasele experiențe pe care le-ați avut de la naștere până în prezent. Vestea bună este că, dacă nu îți place personalitatea ta, comportamentaliștii cred că o poți schimba rearanjând indicii de mediu care te influențează. Comportamentaliștii sunt cei mai optimiști, în multe privințe, cu privire la posibilitatea schimbării personalității.

Citiri esențiale pentru personalitate

Adevărul despre tulburările de personalitate

Interesant Astăzi

Ce este auto-stigmatul și de ce doare?

Ce este auto-stigmatul și de ce doare?

Ramya Ramadurai, doctorat tudent ab olvent în p ihologie clinică la Univer itatea Americană, a contribuit la ace t po t. tigmatul e te definit ca un emn de rușine au di credit. Prin teoria etiche...
Yorkshire Ripper și FBI

Yorkshire Ripper și FBI

Tocmai am urmărit noua erie Netflix, pintecătorul. Ace ta prezintă ancheta lui York hire Ripper, un bărbat care a atacat cel puțin 20 de femei la fârșitul anilor 1970 cu ciocane, șurubelnițe și c...